Depresia psihica

Depresie psihica

Depresia afecteaza multe persoane si este una dintre cele mai obisnuite probleme medicale in lumea de azi. Depresia este o boala a intregului organism , afecatand corpul, sistemul nervos, dispozitia, gandirea si comportamentul , felul in care mancati si dormiti, respectul de sine, felul in care reactionati la stimuli sau in care ganditi despre oameni si lucrurile din jur. Simptomele pot dura, saptamani, luni sau ani. Exista multe tipuri de depresie psihica cu simptome variate ca gravitate si persintenta. Persoanele cu depresie psihica sunt retrase si se ascund de societate. Isi pierd interesul pentru lucrurile din jurul lor si devin incapabile sa traiasca placerea. Printre simptomele depresiei psihice se afla oboseala cronica, tulburarile de somn ( fie insomnie, fie somn excesiv), variatii ale apetitului, durerile de cap, durerile de spate, disfunctiile digestive, agitatie, iritabilitatea, accesele de furie, pierderea interesului sau a placerii de a face lucrurile care va pasioneaza si sentimentul nefericirii si al inadecvarii.

Multi se gandesc la moarte si sunt atrasi de ideea suicidului. Lucrurile par negre si timpul pare sa se scurga incet. O persoana deprimata poate fi in permanenta iritabila, furioasa, trista sau derutata, poate avea emotii atenuate sau acestea pot lipsi cu desavarsire. Unii incearca sa-si anihileze cu medicamente depresia sau nu fac nimic decat sa stea sau sa zaca.

Conform unui studiu al cercetatorilor olandezi, batranii cu arterele ingrosate ( ateroscleroza) sunt mai predispusi  sa faca depresie psihica decat batranii care nu au boli coronariene . Studiul,  publicat in revista Arcbives of General Psycbiatry, sugereaza o legatura intre factorii vasculari ca ingrosarea arterelor sau depozitele de calciu din vasele de sange si depresia din ultima parte a vietii. Exista o teorie care sustine ca ateroscleroza  afecteaza creierul si conduce la depresia psihica. Depresia nu face parte, in mod normal din procesul de imbatranire; asa cu arata Asociatia Nationala pentru Psihiatrie  Geriatrica, depresia este mai degraba o boala care afecteaza peste  sase dintre cele 40 milioane de americani cu varste de peste 65 ani.

Exista trei tipuri clinice de depresie psihica: tulburarea depresiva, majora, tulburarea  distimica si depresia bipolara  (faza depresiva a tulburarii bipolare). In cazul acestor tipuri exista o mare variatie in privinta simptomelor  mintale asociate, a gravitatii si a persistentei. Spre deosebire de tulburarea depresiva majora, tulburarea distimica – un tip de depresie psihica cronica , dar mai putin severa  – nu are accese de episoade discrete, ci este caracterizata prin simptome medii si persistente, care pot dura ani de zile. Desi, de obicei, nu afecteaza activitatea zilnica , persoanele cu forme mai usoare de depresie rareori simt ca  functioneaza la capacitatea maxima. Tulburarea bipolara apare, de obicei ca depresie psihica, dar pe masura ce progreseaza, implica episoade alternative de depresie si manie, care se caracterizeaza prin stari de dispozitie intense, anormale si persistente, energie, neliniste sau iritabilitatate. Ca urmare depresia bipolara este cunoscuta, in mod obisnuit, ca depresia psihica meniacala. Alte simptome ale maniei sunt exagerarea respectului de sine, scaderea nevoii de somn si palavrageala, ajungandu-se  la lipsa de atentie , agitatie fizica si riscul de a vorbi excesiv. Pentru ca tulburarea bipolara pretinde alte tratamente decat depresia majora si distimia, stabilirea unui diagnostic exact este extrem  de importanta (Vezi TULBURARI MANIACO – DEPRESIE  / TULBURARE  BIPOLARA DE DISPOZITIE, Partea a doua.)

Acest capitol se concentreaza, in primul rand, pe diferitele tipuri de depresie pshica  unipolara.

Cauzele depresiei pshice nu sunt intelese pe deplin , dar sunt probabil  multe si diverse. Depresia poate fi declansata de tensiune, stres, evenimente  traumatizante in viata, hiperstimulare a sistemului imunitar, dezechilibru chimic in creier, boli de tiroida, deficiente nutritionale, diete saraca, consum de zahar, mononucleoza, lipsa de miscare, endometrioza si bolii fizice grave sau chiar alergii. Hipoglicemia ( nivel scazut al zaharului in sange) este o alta cauza comuna a depresiei pshice. Ereditatea este un factor semnificativ al acestei bolii. La mai mult de 50 % dintre persoanele care sufera de episoade recurente de depresie psihica, unul sau ambii parintii au avut depresie psihica. Pentru persoanele depresive, rata mortalitatii poate fi ridicata. Un studiu recent initiat de Women ‘s Health Initiative, cel mai mare studiu din SUA facut asupra sanatatii femeilor, a aratat ca femeile depresive au un risc mai mare de  50% sa moara de boli de inima si un risc cu 30 % mai mare sa moara din alte boli, decat femeile nedepresive . Si aceasta in ciuda faptului  ca depresia lor  era usoara sau moderata si femeile erau sub tratament. Motivul ramane sa-l stabileasca cercetarile stiintifice.

Indiferent de factorul declansator, depresia incepe cu o tulburare in acea parte a creierului care guverneaza starea de dispozitie. Majoritatea  personelor sunt supuse zilnic stresului. Cand stresul devine prea mare pentru o persoana si cand mecanismul de corectare nu mai raspunde, se poate declansa depresia .

Poate cel mai comun tip de depresie pshica este cea cronica de grad scazut  numita distimie. Situatia implica simptome  pe termen lung si/sau care nu  destabilizeaza  in mod obligatoriu, dar impiedica persoana sa functioneze normal, intervenind in legaturile sociale si in placerea de a trai. Cercetarile au aratat ca acest tip de depresie psihica apare adesea ( inconstient) din obiceiul de a gandi negativ. Depresia dubla este o varianta a distimiei in acea persoana cu depresie psihica cronica de grad scazut traieste periodic episoade depresive majore, apoi se intoarce la starea “normala” de depresie  psihica mai usoara. Unele persoane devin mai depresive iarna, cand zilele se scurteaza  si sunt intunecate. Acest tip de tulburare este cunoacuta ca tulburarea afectiva de sezon ( SAD). Femeile sunt mai predispuse la sa sufere de SAD decat barbatii . Persoanele care sufera de acest tip de depresie psihica in lunile de iarna au crize de anxietate, iau in greutate ca urmare a rontaitului alimentelor nesanatoase, dorm prea mult si au activitate sexuala redusa. Multe persoane devin depresive in decembrie, in timpul sarbatorilor. Unii indivizi traiesc chiar “ tristetea sarbatorilor “, altii pot suferi de tulburarea afectiva de sezon. Sinuciderile par a fi mai frecvente in aceasta perioada a anului.

Alimentele  au o mare influenta asupra comportamentului creierului. O dieta saraca, in special una bazata pe alimente nesanatoase, este o cauza obisnuita a depresiei psihice. Nivelul substantelor  chimice din creier numite neurotransmitatori este strans legat de starea de spirit . Neurotransmitatorii asociati cel mai des cu dispozitia sunt dopamina, serotonina si norepinefrina. Cand creierul produce serotonina, tensiunea scade. Cand produce dopamina si  norepinefrina, tindem sa gandim si sa actionam mai repede si, in general, mai vioi.

La nivel neurochimic si psihologic, neurotransmitatorii sunt foarte importanti. Aceste substante trasporta impulsurile intre celulele nervilor. Serotonina, de exemplu, joaca un rol in dispozitie, somn si apetit. Nivelul scazut de serotonina poate duce la depresie psihica, anxietate si tulburari de somn.

Substanta care proceseaza serotonina este aminoacidul triptofan . Consumul de triptofan creste cantitatea de serotonina fabricata in creier. Astfel consumul de carbohidrati complecsi ( nu carbohidrati simpli , ca fructoza, sucroza si lactoza), care creste nivel de triptofan  din creier ( si implicit , productia de serotonina), mareste si efectul  calmant. Alimentele bogate in proteine, pe de alta parte, intensifica productia de dopamina si norepinefrina, care produce agitatia.

Se apreziaza ca 80-90% din cazurile de depresie psihica ar putea fi tratata, dar doua treimi dintre persoanele care sufera  de depresie nu cer sa fie ingrijite. Multe persoane nu se trateaza de rusine sau pentru ca sunt apatice si descurajate. In multe cazuri, persoanele cu depresie psihica majoara cer ajutor numai cand sunt gata sa capoteze  sau cand sunt spitalizate ca urmare a tentativei de suicid ( se apreciaza ca 15% dintre cazurile de depresie psihica cronica duc la suicid ). Un sprijin serios din partea prietenilor si a familiei este adesea crucial pentru a  determina persoana depresiva sa ceara ajutor pentru boala.

Multi dintre cei cu boli depresive nu cer ajutor cand trebuie – chiar cand depresia este severa – desi cei mai multi ar putea fi ajutati. Fara tratament  ( nutritia este foarte importanta), simptomele de depresie psihica pot dura saptamani, luni sau chiar ani. Cu tratament, multe persoane pot scapa de simptome si pot duce o viata normala si sanatoasa.

Pentru a vedea cei  mai eficienti nutrienti in tratamentul depresiei  Vezi articolul Nutrienti pentru tratarea depresiei.

Cvartetul antidepresie:

Fosfosercaps

http://www.tratamentenaturiste.ro/produs/fosfosercaps-90-capsule/

Kal Mag Plus D

http://www.tratamentenaturiste.ro/produs/kal-mag-plus-d-gnld-180-cps/

Ulei de peste Pur Arctic

http://www.tratamentenaturiste.ro/produs/ulei-omega-3-pur-100-peste-salbatic-300-ml/

Brain Star

http://www.tratamentenaturiste.ro/produs/brain-star-60-capsule/

Sursa: Phyllis A.Balch  – Nutritie si Biotratamente

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>