Helminti – viermi parazitari, ce pot fi lati sau cilindrici.

Ce sunt Helmintii?

Helmintii – viermi parazitari, ce pot fi lati sau cilindrici ( Marele dictionar enciclopedic ” Biologia” , 1998, p. 120).
Parazitismul – forma de interactionare a doua organe diferite, care apartin unor specii diferite si care au caracter antagonist, atunci cand unul dintre ei ( parazitul) il foloseste pe celalalt ( gazda) ca mediu de viata sau sursa de hrana ( Marele dictionar enciclopedic ”Biologia”, p. 448).
Infestarile cu herminti ( helmintiazele) – imbolnaviri produse de viermi parazitari (helminti).
Aceste definitii stiintifice sobre se traduc intr-un limbaj acesibil in felul urmator: viermi sunt un grup mare de organisme multicelulare, destul de complexe ca structura, care traiesc in anumite conditii. O parte dintre ei au dobandit in procesul de evolutie capacitatea de a trai in alte organisme vii, folosindu-se de functiile celor din urma pentru supravietuirea proprie (parazitism). Acesti viermi se mai numesc si helminti, iar bolile provocate de acestia – helmintiaze sau boli parazitare. De aici putem trage concluzia ca nu toti viermi sunt helminti, astfel de exemplu: binecunoscuta rama nu este un parazit.
In prezent, sunt cunoscuti in jur de 300 de helminti ai omului, dar nu toti sunt atat de raspanditi.
Unele din infestarile cu helminti sunt cunoscute de majoritatea populatiei. De exemplu: toti care sunt parinti au auzit de o analiza numita ” copro”. Fara examenul coproparazitologic copilul nu poate fi primit la gradinita sau in alta colectivitate.
Proprietatile comune ale helmintilor
Viermi paraziti sunt fiinte vii unice. Insusi modul de viata al parazitilor este un pas inainte in evolutia lor. Dobaandind capacitatea de parazitare, organismul lor intra in relatii complexe cu gazda, in urma carora se dobandesc insusiri noi, iar altele sunt pierdute. Multi dintre helminti si-au pierdut capacitatea de a se deplasa si si-au simplificat considerabil sistemul nervos. Totodata helmintilor le-au aparut organe necesare pentru fixarea potrivita de organismul gazdei, cum sunt: ventuzele si carligele, care ii permit parazitului sa se fixeze intr-un loc. Li s-a modificat considerabil si sistemul digestiv: multi dintre helminti care traiesc in colonul gazdei sunt capabili sa absoarba substantele nutritive la nivelul intregii suprafete a corpului lor. Li s-a modificat si si forma corpului, care a devenit mult mai groasa.
Tuturor helmintilor le este caracterizata dezvoltaraea pe etape.
Pe parcursul vietii helmintul trece printr-o serie de etape succesive ( cl mai des ou-larva-adult), care se numeste ciclu de dezvoltare. Helmitul patrunde in organismul omului intr-o etapa de dezvoltare si il paraseste in alata etapa, ceea ce face ca, practic, bolnavul sa nu fie contagios.
Cu rare exceptii, bolnavul nu este in pericol pentru cei din jur, dar el reprezinta o sursa de raspandire al helmintilor in mediul inconjurator.
Scopul oricarui fiinte vii este supravietuirea ca specie, iar helminti au dobandit capacitatea de a trai o perioada indelungata in organismul omului. In acelasi timp, infestarea helmintica deseori nu are semne evindente, in special la inceput. Intr-adevar, de ce ar omori closca ( adica gazda) care face oua de aur ( adica cea care le asigura helmintilor gazduire si hrana)?
Durata de viata a binecunoscutilor ascarzi ( limbrici) este pana la un an si jumatate, a viermelui lat ( botriocefalul) – de pana la 25 ani si mai mult. Traind atatia ani, ei pot ajunge la pana la dimensiuni gigantice! In lumea helmitilor se intalnesc adevarati ” monstri”. De exemplu sunt cunoscute exemple de botricocefali cu lungimea de 10 metri sau mai mult.
In sfarsit o caracteristica comuna a helmintilor este fertilitatea lor foarte mare. Femela ascarid este capabila sa depuna pana la 200.000 de oua in 24 de ore. Ne putem imagina cate oua depuneau cele 510 femele ascarid, descoperite la o pacienta. Daca inmultim 500 cu 200.000 mii obtinem 100 milioane! Procesul are loc pe toata perioada vietii al helmintilor.
Tipuri de helmintii
In functie de ciclul de dezvoltare al viermilor si de calea de transmitere la om, deosebim trei grupe de parazitii: helminti de contact, geohelminti si biohelminti.
Categoria de helminti cu cel mai simplu ciclu de dezvolatare este prezentata de helminti de contact. Pentru ei este caracteristica depunerea de larvelor mature sau aproape mature, care sunt contagioase, in mod direct pentru om. Omul se contamieaza prin obiectele de uz zilnic si mainile murdare, care devin astfel calea de transimitere. Din aceasta grupa fac parte oxiurii, care produc oxiuriaza.
Grupa geohelmintilor se caracterizeaza printr-un ciclu de dezvoltare care nu necesita gazde intermediare. Pentru ei, calea de transmitere este reprezentata de animale ( care nu sunt necesare pentru dezvoltarea hermintilor). Parazitii acestei grupe depun oua imature, care se dezvolta partial in sol. Dupa ce ating etapa de infestare, parazitii ajung in organismul omului pe diverse cai. Din aceasta grupa de hemniti fac parte ascarizii ( limbricii).
Un ciclu mai complex de dezvolatare il au biohelmintii. O parte a ciclului lor de viata are loc intr-o gazda intermediara ( capuse, moluste, etc) si nu numai dupa aceasta dibandesc capacitatea de a infecta organismul uman sanatos. Infecatarea directa de la un bolnav aflat in aceasta situatie nu este posibila, deoarece hermintul ajunge in orgaismul sanatos intr-o alta etapa de viata, principal difera de cea in care s-a eliminat initial in orgamismul bolnav. Ciclul de viata al unor tipuri de biohelminti se poate derula cu schimbarea a pana la patru gazde.
Are oare vreo importanta pentru omul obisnuit clasificarea helmintilor? Indiscutabil. Fiti de acord ca, acum dumneavoastra stiti si singur ce conditiisunt necesare pentru supravieturirea viermilor, paraziti si, in acelasi timp, unde, cand si cum puteti sa evitati sa va infestati.
Mai devereme am mentioant ca helmintii sunt sunt lati si cilindrici, astefel se face impartirea viermilor in clase.
Clasa intai – viermi cilindrici ( asa-numitii „viermi cilindrici de facto”).
Ei sunt numiti nematode, iar helmintiazele provocate de ei – nematodoze. Exista peste 20.000 de specii de astfel de viermi, care pot trai oriunde, Nematodele care nu sunt parazaiti ( numiti viermi de sine – statatori) sunt, de regula, de dimensiuni mici, de pana la 50 mm lungime. Parazitii sunt considerabil mai mari ( viata este mai usoara: au hrana in permanenata si, in general, nu au inamici naturali). Toare nematodele sunt sexuate.
Clasa a doua – Viermi lati sau lenticulari ( cestodele). Denumirea genearala a bolilor provocate de cestodoze. Toti viermii lati ( peste 3000 de specii) sunt paraziti, adica helminti. Ei nu au tub digestiv ( se hranesc prin osmoza), au corpul lenticular ca o panglica si sunt foarte fertili. Lungimea cestodelor variaza de la fractiuni de milimetru pana la 30 de metri. Unele specii pot depune pana la 600 de larve pe an. Ciclul de dezvoltare al cestodelor presupune o gazda intermediara, ei apartinand grupe biohelmintilor.
Clasa a treia – trematodele sau viermii de suctiune. Ca si cestodele, trematodele sunt paraziti. Deosebirile sunt considerabile – lungimea acestora rar depaseste 1.5 m, au tub disgestiv si ventuze ( astfel, cu ce s-ar prinde?). Dintre cele 5000 de specii , foarte putine sunt sexuate, marea lor majoritate fiind hermatofoditi. Trematodele apartin, de asemenea, grupei biohelmintilor.
In functie de locul in care se fixeaza parazitul se deosebesc: helminti intestinali ( care traiesc in lumenul intestinal si in alte cavitat, de exemplu : ascarizii) si helmintii tisulari, care traiesc in tesuturi ( de exemplu : echinococii, ce produc chistul hidatic).
Cei mai des intalniti helminti in organismul uman sunt geohelmintii.
Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii in lume se imbolnavesc anual de ascariodioza injur de 1.2 milioane de oameni, de anchilotomiaze in medie de 900 de milioane, de trichocefaloza – pana la 700 milioane .
In ultimii ani se observa o crestere a imbolnavirilor de oxiuriaza si ascaridioza, toxocaroza si, totodata, de alte biohelmintoaze precum: opistorcoza, teniaza, echinococoza (chistrul hidatic).

Sursa: Gazde fara voie – Olga Butakova ( Compania Coral Club)

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>