Dependenţa de lapte – Boala din biberon

Fiecare viitoare mama ar trebui sã ştie cã nimic nu poate ȋnlocui laptele de la sânul mamei; este hrana naturalã pentru copilul sãu. Nici o formulã nu conţine informaţii despre dragoste, sensibilitate, tandreţe sau moduri de evitare a dezastrelor şi bolilor. Toate aceste informaţii vin de la mama şi sunt codificate ȋn laptele sãu.

 

Ȋn zilele noastre este un fapt obişnuit sã se ȋnlocuiascã laptele matern cu laptele de vacã sau formule pentru copii.

Laptele uman este bogat ȋn lactozã, care creeazã un mediu favorabil dezvoltãrii  bacteriilor positive ȋn intestinul gros al copilului.

Laptele de vacã conţine anumite tipuri de proteine şi anticorpi, pe care copilul nu le poate digera. Aceste substanţe ȋn loc sã fermenteze normal, putrezesc in intestinul copilului, atunci cand copilul este hrãnit cu lapte de vacã sau alte substitute. Acest lucru cauzeazã autointoxicare, dezechilibre ale microflorei şi duce la degenerarea intestinului copilului.

Substituenţii nu conţin informaţia biologicã din laptele matern, astfel ȋncat copilul se simte tot timpul ȋnfometat şi are nevoie hrãnire frecvent. Din aceasta cauzã , produsele din amidon şi carne sunt incluse mai devreme in dietã. Sistemul digestiv al copilului nu este complet format şi nu este pregãtit sã digere şi sã absoarbã aceste produse. Anumite enzime necesare nu sunt prezente. Putem observa cã mulţi copii ȋntre doi şi cinci ani, au tot timpul o substantã mucoasã la nas. Aceasta este produsã de prea mult amidon şi proteine ȋn dietã. Dieta artificialã sfârşeşte prin a distruge sistemul imunitar al copilului. Aceştia devin vulnerabili la tot felul de infecţii, precun rãcelile frecvente, rinoree, gripa si pneumonie. Copiii hrãniţi in acest mod sunt, in cele mai multe cazuri alergici. Nu putem prezice toate posibilele probleme de sãnãtate cauzate de absenţa laptelui matern ȋn dieta copilului.

Fiecare viitoare mama ar trebui sã ştie cã nimic nu poate ȋnlocui laptele de la sânul mamei; este hrana naturalã pentru copilul sãu. Nici o formulã nu conţine informaţii despre dragoste, sensibilitate, tandreţe sau moduri de evitare a dezastrelor şi bolilor. Toate aceste informaţii vin de la mama şi sunt codificate ȋn laptele sãu.

Dacã dieta unei femei ȋnsãrcinate este compusã ȋn principal din dulciuri, produse fãinoase, mezeluri, lapte de vacã, cafea, carne prajitã sau coapta şi alte produse rafinate, copilul sau va avea de suferit probleme grave de sãnãtate. Este şi mai rãu dacã şi fumeazã.

 Cine are nevoie de ulcer?

Cantitatea de fier din laptele de vacã este foarte micã. Viţelul, pe langa laptele vacii, mãnâncã şi iarbã. Organele sale digestive sunt capabile de la natura sa digere separate laptele şi iarbã. Sistemul nostru digestive este construit astfel: Când laptele de vacã patrunde ȋn stromac , sucurile acide digestive ȋl coaguleazã şi ȋl transformã ȋntr-o materie lipicioasã asemanatoare cu brânza. Aceasta “brânzã” conţine şi alte bucãţi de mâncare ce se afla ȋn stomac. Laptele coagulat trebuiesã fie digerat ȋnaintea celorlalte alimente. Dacã acest proces are loc frecvent, poate cauza dereglãrii ale sistemului digestive, ȋn special ulcerarea stomacului şi a duodenului. Chiar vrem ca organismul nostru sã devinã o uzinã de procesat lapte care produce ulcer ȋn loc de avantajele aşteptate.

Principalul argument al susţinãtorilor consumului de lapte este cantitatea mare de proteine (aminoacizi) şi de calciu, Nu sunt pe deplin de acord cu acest argument şi voi explica de ce:

 Cazeina nedigerabila

Nimic un alt mamifer de pe aceastã planetã (ȋn afarã de om) nu consumã lapte la varsta adultã. Ar fii contra naturii. In cazul pisicilor, noi le-am ȋnvatat sã bea lapte. Oricum s-a dovedit cã pisicile trãiesc de douã ori mai mult dacã nu beau lapte.

Diferentã ȋntre laptele uman şi cel de vacã este continutul ridicat de cazeinã din cel de vacã. Cazeina este o proteinã de care viţelul are nevoie  pentru a avea copite şi coarne. Viţelul consumã laptele doar ȋn primele şase luni de viaţã. Oamenii nu au copite sau coarne. De ce ar avea nevoie de atâta cazeinã?

In primul rând, nu avem nevoie de atât de multe proteine pe cât ingerãm. Intestinul gros conţine o bacterie specialã capabilã sã sintetizeze proteinele din carbohidraţii conţinuti de alimente pe bazã de plante ( dacã microflora intestinalã este sãnãtoasã)

In al doilea rând, organismul nostru conţine toate elementele din tabloul lui Mendeleev şi toţi compuşii chimici de care de care are nevoie, chiar daca doar 40% dintre acestea sunt furnizate prin hranã. De unde vin aceşti compuşi? Sunt sintetizaţi pe propriul nostru organism. Dispune de un laborator chimic perfect, creat de naturã, având abilitatea de a face o mulţime de lucruri, de la sintetizarea aminoacizilor la producerea formulelor de ȋnsãnãtoşire, hormonilor, etc.

Sã ne ȋntoarcem la sintetizarea proteinelor. Aerul pe care ȋl respirãm conţine cu 80% mai mult nitrogen ( ingredientul principal al aminoacizilor) decat cel pe care ȋl expirãm.Ce se ȋntamplã cu acest nitrogen? Organismul nostru ȋl foloseşte pentru a sintetiza aminoacizi. Putem trãi mâncând cantitaţi foarte mici de proteine animale timp de un an, doi ani sau chiar mai mult fãrã niciun pericol pentru sãnãtatea noastrã atâta vreme cât avem aer şi mâncãm destule legume şi fructe. Pe de altã parte, dacã mâncãm numai proteine, putem muri ȋn doar o lunã. (In mãnãstirile Shao Lin, oamenii condamnaţi la moarte erau hrãniti numai cu carne şi mureau  in douazeci-patruzeci de zile).

Atunci când ne stabilim dieta, ar trebui sã urmãrim proporţii create de natura in laptele mamei: un conţinut ridicat de carbohidrati simpli şi un continut sczut de proteine.

Din pacate, nu intelegem intotdeauna aceste sugestii pe care ni le da natura.

Cazeina din lapte este descompusã ȋn stomac de cheag. Copiii ȋn varstã de unu-doi ani au deja pãr şi unghii, asa ca nu mai au nevoie de cazeina. Sistemul lor digestiv nu mai produce cheag, iar cazeina devine nedigerabilã sau chiar otravitoare.

Cazeina nedigerata este cauza diverselor umflaturi de pe organismul nostru, formeazã pietre la rinichi, blocheazã vasele de sânge si deformeazã degetele. Alte ingrediente nedigerate din laptele de vacã se acumuleazã sub forma unor substanţe mucoase ȋn ţesuturi şi tendoane.

Mucusul este o substanţã plinã de bacterii provocatoare de boli. Bioterapeuţii considerã ca laptele de vacã este sursa substanţelor mucosae din organismul nostru pe tot parcursul vieţii. De aceea cei care beau lapte de vacã  gãzduiesc de multe ori ȋn organismul lor bacterii care cauzeazã boli precum gripa, rãceala, astmul, bronşita şi multe altele.

Mai existã  un fapt demn de menţionat. Laptele din ziua de astazi este dãunator, ȋn special copiilor, din cauza poluãrii mediului. Calciu din lapte se gãseste ȋntotdeauna ȋnsotit de stronţium – 90 radioactiv. Structura sa molecularã este asemanatoare cu cea a calciului, numai cã mai mare. Atunci cand stronţium- 90 pãtrunde ȋn organismul nostru, moleculele sale ȋnlocuiesc moleculele de calciu din sistemul nostru osos. De aceea cei care beau lapte au membre mãrite(ȋn special degetele de la mâini şi picioare) si suferã deseori de disfuncţii ale articulaţiilor şoldului sau genunchiului .

Calciu grãsimi şi colesterol

Nu putem nega faptul cã laptele este bogat ȋn calciu, elementul necesar pentru dezvoltarea oaselor. Dar cum ramane cu nucile, varza, morcovii, sfecla sau seminţele de mac.  De fapt acestea conţin mai mult calciu ȋntr-o formã  mai uşor de absorbit, ȋntr-o proporţie idealã cu alte ingrediente.

Laptele conţine şi grãsime animal şi, dupã cum ştim, grãsimea creşte nivelul colesterolului (principala cauzã a bolilor de inima şi a problemelor de circulaţie). Acesta este principalul motiv pentru care laptele este degresat. Cu toate acestea, proporţia naturalã a ingredientelor este distrusã ȋn timpul acestui proces. Asimilarea acestui lapte interfereazã cu capacitatea organismului nostru de a administra rezervele de calciu-fosfor intr-un mod echilibrat. In consecinta, capacitatea noastra de a absorbi calciul scade. Absorţia scãzutã a calciului este principal cauzã a viitoarei ostroporoze. Se presupune ca degresarea laptelui ne salveazã sistemul circulator ( o idee larg ȋmpraştiatã cu care nu sunt de accord) dar ne distruge sistemul osos. Suntem chiar atât de dependent de lapte ȋncât suntem dispusi sã ne riscãm sãnãtatea?

Produsele precum laptele integral, branza etc. sunt diferite- se pot consuma ȋn siguranţã ( ȋn cantitaţi mici) şi sunt chiar benefice ȋn cazul ȋn care conţin grãsimi naturale. Sunt ȋn special recomandate copiilor şi celor ȋn vârsta. Bacteriile ce se gãsesc ȋn aceste produse ȋndeplinesc majoritatea proceselor pentru realizarea cãrora organismul nostru ar trebui sa cheltuiascã o mare parte din propriile resurse –  vitamine , sãruri minerale, macro- şi micro-elemente.

Toate aceste argumente nu ii vor convinge pe cei care laptele şi produsele lactate constituie o mare parte a dietei.  Nu este usor sã scapi de o dependentã ce dureazã de o viaţã. Dacã nu puteţi sã renunţaţi la lapte, mãcar  treceti la lapte de caprã. Are un conţinut scãzut de cazeinã şi grãsimi şi seamãnã cu laptele uman ȋn conţinut.

In cazul ȋn care continuaţi sã beti lapte de vacã, fiţi pregatiţi pentru simptome precum dureri intestinale, balonare, diaree, constipaţie, dureri mari ȋn oase şi ȋncheieturi etc.

A bea sau a nu bea? –  aceasta este decizia voastrã!

 

Sursa: Mikhail Tombak – “Cum sa traim 150 de ani”

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *