Dieta alcalină – calea spre sănătate și longevitate

„Toată știința omenească nu are valoare decât dacă ne poate îndruma în purtarea noastră de zi cu zi.” – EPICUR

Societatea modernă se mândrește cu multe progrese tehnologice și inovații menite să ne îmbunătățească stilul de viață. Ne promite satisfacție personală, bucurii intelectuale, artistice, distracții și tot felul de bunuri materiale care să ne umple voidul material.

Totuși dovezile arată că se înregistrează o creștere alarmantă a numărului de persoane care suferă de depresie, de obezitate, de stres etc.

În ultimii ani, lumea pare să se întreacă în promovarea de diete care mai de care mai promițătoare în redarea frumuseții trupului, cu rezultate rapide, dacă se poate chiar peste noapte și fără niciun efort. Unele nu numai că nu sunt eficiente, dar sunt chiar periculoase, având efecte dăunătoare asupra organismului.

Natura nu dă greș!

Există în schimb și trendul întoarcerii la natură. Iar natura este în noi și nu trebuie să uităm că nu am fost creați să fim supraponderali, stresați ori triști. Natura iubește simplitatea. Cu toate astea, ea ne oferă o imensă varietate ce ne satisface atât mintea, cât și trupul. Mai mult, Natura nu dă niciodată greș. Așa că una dintre cele mai bune și mai eficiente alimentații ce asigură longevitatea organismului, ținând bolile la distanță, este alimentația alcalină, bazată în cea mai mare parte pe crudități (legume, fructe și semințe).

Conform unui studiu realizat în 2012, un pH echilibrat printr-o alimentație alcalină contribuie la reducerea morbidității și a mortalității generate de diverse afecțiuni cronice, precum hipertensiunea arterială, diabet, artrită, deficit de vitamina D și scăderea densității osoase, ca să menționăm doar câteva.

Cum funcționează dieta alcalină? Potrivit cercetărilor, o alimentație ce constă în alimente puternic alcalinizante — de pildă, legume proaspete, fructe și proteine din surse vegetală neprocesate — au drept rezultat un nivel al pH-ului mult mai alcalin. Iar aceasta contribuie la protejarea celulelor sănătoase și la echilibarea nivelului mineralelor esențiale.

O dietă alcalină previne, totodată, formarea plăcii de aterom în vasele sanguine, împiedică acumularea calciului în urină, formarea pietrelor la rinichi. În plus, întărește oasele, previne slăbirea mușchilor și spasmele musculare.

Dieta alcalină – ce este ea?

Dieta alcalină are menirea de a echilibra nivelul pH-ului din lichidele corpului, cu precădere al sângelui și al urinei. Prin urmare, alimentația alcalină ține în primul rând de supraviețiuirea corpului nostru, iar ca un efect pozitiv, are loc și pierderea în greutate.

Nivelul pH-ului este determinat parțial de densitatea mineralelor prezente în alimentele consumate. Deseori se spune că bolile și afecțiunile nu își pot face rădăcini într-un organism cu un pH echilibrat.

Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu faptul că viața umană necesită un pH al sângelui riguros controlat de  circa 7.35 – 7.45. După cum afirmă Forbe’s Magazine, „corpul nostru se va face luntre și punte ca să păstreze pH-ul la un nivel sigur. Dacă acesta scade la 6.9, intrăm în comă, iar la 6.8, murim (la fel se întâmplă și dacă acesta urcă la 7.8). Un pH în afara acestor valori este incompatibil cu viața”.

Nivelul pH-ului poate varia deci între 7.35 și 7.45, în funcție de momentul zilei, de alimentație, de ce ați consumat la ultima masă și de ultima „vizită” la baie.  Dacă vă confruntați cu un dezechilibru în ce privește electroliții și consumați frecvent prea multe alimente acide, nivelul pH-ului se poate modifica în așa măsură încât să conducă la o „acidoză” crescută.

Ce înseamnă „pH”?

Abrevierea „pH” înseamnă „potențialul hidrogenului”. Este o măsură a acidității sau alcalinității de la nivelul lichidelor sau țesuturilor corpului nostru.

Se măsoară pe o scară logaritmică de la 0 la 14. De la 0 la 7 avem mediu acid, de la 7 la 14 avem mediu alcalin. Deci cu cât o soluție e mai acidă, cu atât pH-ul este mai mic. Cu cât e mai alcalină, cu atât pH-ul e mai mare. Dar, fiind vorba de o scară logaritmică, fiecare treaptă este un multiplu/submultiplu de 10. Asta înseamnă că 6 din partea acidă este de 10 ori mai acid decât 7. Apoi 6, tot din partea acidă, este de 100 de ori mai acid decât 7 și tot așa. La fel și în partea alcalină, 8 este de 10 ori mai alcalin decât 7, iar 9, de 100 de ori mai alcalin decât 8 și tot așa.

Așadar, un pH în jurul valorii de 7 este considerat neutru, însă dat fiind că valoarea optimă pentru organism tinde să fie spre 7.4, se consideră că pH-ul cel mai sănătos pentru organismul uman este cel ușor alcalin.

Organismul nostru are și zone mai acide, cum e cea de la nivelul stomacului, considerată cea mai acidă. Însă chiar și o modificare aparent infimă a nivelului pH-ului poate genera probleme majore în cazul anumitor organisme.

Nivelul pH-ului are o importanță crucială și pentru plante, care cresc în pământ, ceea ce influențează major conținutul de minerale din alimentele pe care le consumăm. Mineralele din oceane, din sol și din organismul uman au un rol de tamponare, menținând astfel nivelul optim al pH-lui. Prin urmare, când aciditatea crește în organism, nivelul de minerale din corp scade.

Cele mai frecvente simptome/efecte ale acidozei

• Extenuare sau oboseală cronică
• Senzație de oboseală, energie scăzută
• Unghii fragile și păr fragil
• Densitate osoasă scăzută, osteoporoză
• Respirație greoaie
• Luare în greutate sau scădere în greutate
• Probleme digestive
• Artrită, diabet
• Dureri de cap, acnee
• Sistem imunitar slăbit
• Infecții, alergii, candida
• Probleme cardiace, cancer

Cum funcționează dieta alcalină

Iată câteva informații despre acidatea/alcalinitatea din alimentația umană, plus câteva foloase pe care le aduce dieta alcalină asupra sănătății:

● Cercetătorii consideră că alimentația omului a suferit schimbări considerabile odată cu industrializarea masivă a hranei. De peste 200 de ani, hrana conține tot mai puțin potasiu, mangeziu și cloruri, și mult prea mult sodiu, comparativ cu alimentația din trecut.

● În mod normal, rinichii mențin nivelul de electroliți (al calciului, magneziului, potasiului și sodiului). Când suntem expuși la substanțe prea acide, sau mai bine spus acidifiante, acești electroliți intervin pentru a combate aciditatea.

● Potrivit cercetărilor, raportul potasiu-sodiu din alimentația oamenilor s-a modificat dramatic. Potasiul depășea sodiul cu 10:1. În prezent, acest raport a scăzut la 1:3.

● Mulți copii și adulți au o alimentație foarte bogată în sodiu și foarte săracă în magneziu și potasiu, în antioxidanți, fibre și vitamine esențiale. Mai grav, alimentația tipică occidentală abundă în grăsimi procesate și zharuri simple.

● Toate aceste schimbări din alimentația oamenilor au dus la acidoză metabolică sporită. Cu alte cuvinte, nivelul pH-ului în cazul multor persoane nu mai este nici pe departe optim. Iar mulți suferă de deficit de nutrienți, dar și de potasiu și magneziu.

Alți factori care influențează pH-ul

 În afară de procesele organismului în sine, există numeroși alți factori externi ce influențează pH-ul organismului. Dintre aceștia, factorul cu impactul cel mai mare este stresul. Când suntem stresați, se pune o mult mai mare presiune pe celulele organismului. Acestea devin mult mai active și astfel se produce tot mai mult acid.

Așa cum arată Dr. Theodore Baroody în cartea sa „Alkalize or Die”: „Orice factor de stres pe care mintea sau corpul îl interpretează și internalizează ca fiind prea greu de gestionat lasă în urmă un reziduu acid. Chiar și un factor blând de stres provoacă o reacție generatoare de acid parțială sau totală.” (Alkalize or Die, de Dr. Theodore A. Baroody, Jr. pagina 157.)

Alți factori care influențează pH-ul sângelui sunt substanțele toxice din mediul înconjurător, toxinele și metalele din alimente, lipsa somnului și bolile.

Dieta alcalină – foloase asupra sănătății

Așadar, de ce este o alimentație alcalină benefică?  Deoarece alimentele alcaline furnizează substanțe nutritive importante care ajută la oprirea semnelor accelerate ale îmbătrânirii și a pierderii treptate a funcțiilor celulare sau a funcțiilor organelor.

Dieta alcalină poat contribui deci la încetinirea degenerării țesuturilor și a masei osoase, care poate fi compromisă atunci când prea multă aciditate ne fură mineralele-cheie. Printre foloasele aduse de dieta alcalină se numără:

• Un somn mai profund și mai odihnitor
• Reducerea excesului de candida
• Creșterea acuității mentale sau a vigilenței
• Memorie și capacități cognitive îmbunătățite
• Pierderea mai ușoară în greutate
• Creșterea nivelului de energie
• O sănătate mai bună a oaselor
• Pierderea musculară redusă
• Funcționarea corectă a celulelor
• Țesuturi sănătoase
• Atenuarea bolilor cronice

Protejează densitatea osoasă și masa musculară

O dietă alcalină poate susține sănătatea oaselor prin echilibrarea raportului de minerale importante pentru construirea oaselor și menținerea unei mase musculare sănătoase, inclusiv calciu, magneziu și fosfat.

Dieta poate contribui, de asemenea, la îmbunătățirea producției de hormoni de creștere și a absorbției vitaminei D, care, pe lăngă faptul că atenuează efectele multor boli cronice, are un rol protector asupra oaselor.

Scade riscul de hipertensiune și accident vascular cerebral

Unul dintre efectele anti-îmbătrânire ale unei diete alcaline este acela că scade inflamația și determină o creștere a producției de hormoni de creștere.

S-a demonstrat că acest lucru îmbunătățește sănătatea cardiovasculară și oferă protecție împotriva problemelor obișnuite, cum ar fi colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială, calculii renali, accident vascular cerebral și chiar pierderea memoriei.

Reduce durerea cronică și inflamația

Studiile au descoperit o legătură între o dietă alcalină și niveluri reduse de durere cronică. S-a constatat că acidoza cronică contribuie la durerile de spate, durerile de cap, spasmele musculare, simptomele menstruale, inflamația și durerile articulare.

Îmbunătățește sistemul imunitar și protejează împotriva cancerului

Atunci când celulele nu au suficiente minerale pentru a elimina în mod corespunzător reziduurile sau pentru a oxigena organismul, întregul corp suferă. Absorbția vitaminelor este compromisă de pierderea de minerale, în timp ce toxinele și agenții patogeni se acumulează în organism, slăbind sistemul imunitar.

Alcalinitatea poate ajuta la scăderea inflamației și a riscului de boli precum cancerul. În plus, o dietă alcalină s-a dovedit a fi mai benefică pentru unii agenți chimioterapeutici care necesită un pH mai mare pentru a funcționa corespunzător.

Ajută la menținerea unei greutăți normale

Deși această dietă nu vizează neapărat pierderea de grăsime, urmarea unui plan alimentar alcalin pentru slăbit poate contribui cu siguranță la protejarea împotriva obezității.

Limitarea consumului de alimente acidifiante și consumul mai multor alimente alcaline poate face mai ușoară pierderea în greutate datorită capacității dietei de a reduce nivelul de leptină și inflamația. Acest lucru influențează atât senzația de foame, cât și capacitatea organismului de a arde grăsimi.

Cele mai bune alimente alcaline

Deși nu trebuie să fii un vegetarian strict pentru a avea o dietă bogată în alimente alcaline, fructele și legumele proaspete favorizează cel mai mult alcalinitatea. 

Câteva dintre alegerile de top includ: ciuperci, citrice, curmale, stafide, spanac, grapefruit, roșii, avocado, ridiche neagră, iarbă de lucernă, iarbă de orz, castraveți, kale, iarbă de grâu, broccoli, oregano, usturoi, ghimbir, fasole verde, andive, varză, țelină, sfeclă roșie, pepene, smochine și banane coapte.

• Crudități: Încercați în mod ideal să consumați o porție bună de crudități. Fructele și legumele negătite sunt biogene sau „dătătoare de viață”. Gătirea alimentelor epuizează mineralele alcalinizante. Așadar, creșteți aportul de alimente crude și încercați să consumați fructe și legume ca atare sau sub formă de sucuri ori gătite ușor la abur.

• Legumele cu frunze verzi precum spanacul sau salata verde, legumele crucifere precum broccoli, varza.

• Nuci și semințe precum nucă de cocos, migdale, chia, susan.

• Dovleac, cartofi, cartofi dulci, sfeclă.

• Ciuperci, muguri.

• Ceapă, usturoi, praz și verdeață/condimente precum pătrunjel, ghimbir.

• Proteine vegetale : fasole albă, fasole Lima, mazăre proaspătă și majoritatea leguminoaselor sunt alegeri bune.

• Smoothiuri: Smoothiurile făcute din legume și pudre verzi sunt puternic alcalinizate și pline de clorofilă. (Clorofila este similară din punct de vedere structural cu sângele nostru și ajută la alcalinizarea sângelui.)

• Iarbă de grâu și orz, alge precum Spirulina și Chlorella.

• Cereale precum amarantul, meiul, hrișca și quinoa. 

Alimentele acide

Dacă doriți să urmați un plan alimentar alcalin, ar fi de dorit să evitați sau să consumați cât mai puține alimente acidifiante precum următoarele:

• Alimentele bogate în sodiu: alimentele procesate conțin tone de clorură de sodiu (sare de masă) care contractă vasele de sânge și creează aciditate.
• Mezeluri
• Carne
• Cereale procesate (cum ar fi fulgi de porumb)
• Ouă
• Băuturi cofeinizate și alcool
• Ovăz și produse din grâu integral: Majoritatea cerealelor, integrale sau nu, creează aciditate în organism. 
•  Lapte: Produsele lactate provoacă unele dintre cele mai ridicate rate de osteoporoză. Asta pentru că creează aciditate în organism! Când fluxul sanguin devine prea acid, va fura calciu (o substanță mai alcalină) din oase pentru a încerca să echilibreze nivelul pH-ului. Deci, cel mai bun mod de a preveni osteoporoza este să mănânci o mulțime de legume cu frunze verzi alcaline!
• Paste, orez, pâine și produse din cereale ambalate

  Concluzii

  Deși pare o alimentație plictisitoare, cu siguranță nu este așa. Natura ne oferă o abundență de alimente care mai de care mai savuroase și mai sănătoase. Asta nu înseamnă că nu puteți savura grătărelul sau fripturica de pui, doar că în cantități mai mici. Ideal este să aducem cât mai multe alimente alcalinizante în meniul zilnic, menținându-le pe cele acidifiante într-un procent cât mai mic (80% alimente alcalinizante și 20% acidifiante, sau 75% – 25%).

 Curând vor apărea și rezultatele pozitive: un nivel mai mare de energie, o digestive mai bună, o atenuare a durerilor provocate de afecțiuni inflamatorii precum artrita, o putere mai mare de concentrare, o stare de spirit mai bună.

Plus! Să nu uităm de cele mai importante rezultate: O viață mai lungă, mai sănătoasă și mai activă. Unde mai pui că starea de bine se reflectă și în exterior. Nu degeaba se zice că frumusețea vine din interior! Și, așa cum bine a spus filozoful Epicur, ce folos mai mare are „știința omenească”, sau informația, decât acela de a ne „îndruma” să trăim mai bine și mai sănătoși?

Articol realizat și redactat de Mihaela Balint

Aflați mai multe din acest material video. Click aici.

Surse: https://www.forbes.com/sites/quora/2016/03/11/how-our-bodies-go-to-extraordinary-lengths-to-maintain-safe-ph-levels/?sh=932c5c470e54

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22139564/

„Alkalize or die: Superior health through proper alkaline-acid balance”, de Theodore A. Baroody.