Somnul profund – de ce este vital pentru viața ta

Somnul – un colac neurologic de salvare!

time-3306753_1920

                 Miguel de Cervantes l-a descris drept „o pelerină ce acoperă gândurile omului”, iar William Shakespeare, în stilu-i elogios caracterstic, l-a definit „balsamul durerii sufletești, și-a doua mamă a firii, iar la ospățul vieții cel mai de seamă fel”. Ce anume constituia obiectul unor descrieri atât de poetice? Somnul! Nu, nu este vorba despre peștele cu același nume. Atât Cervantes, cât și Shakespeare s-au referit la prietenul nostru de o viață, care ne ajută enorm de mult să fim sănătoși și fericiți.

                Însă azi, oamenii au concepții foarte variate legate de somn. Din dorința de a realiza, de a învăța și de a face cât mai multe lucruri, somnul a devenit o „victimă”. Cunoaștem valoarea somnului, cel puțin teoretic, cunoaștem beneficiile pe care le aduce în ce privește performanțele cognitive sau sportive. Și totuși, somnul se numără printre primele sacrificii pe care le facem pe altarul succesului modern, atât noi adulții, cât și copiii noștri, din păcate.

                Cât ați reușit să dormiți noaptea trecută? Dar săptâmâna trecută? Răspunsul la aceste întrebări ar putea avea consecințe serioase pentru sănătatea mentală din viitor.

                Potrivit cercetătorilor, peste 44 de milioane de oameni din lumea întreagă suferă de boala Alzheimer. Un număr înspăimântător, nu-i așa? Impactul este major în plan personal și economic.  Dar de ce vorbim despre Alzheimer? Ce legătură există între această boală debilitantă și somn? Din păcate, o legătură pe care nu o putem ignora. Odată cu creșterea duratei de viață a omului, s-a înregistrat și o accelerare a numărului celor diagnosticați cu această boală cutremurătoare aflată în strânsă legătură cu micșorarea timpului dedicat somnului. Cu alte cuvinte, faptul de a dormi suficient constituie unul dintre cei mai importanți factori prin care se poate stabili dacă cineva se va confrunta sau nu cu această boală în viitor.

                Odată cu înaintarea în vârstă, apar și problemele legate de somn. Oamenii de ştiinţă au descoperit că somnul are două faze fundamentale: somnul REM (rapid eye movement, adică mişcări oculare rapide) şi somnul non-REM. Acesta din urmă poate fi, la rându-i, împărțit în patru stadii, profunzimea somnului fiind din ce în ce mai mare pe măsură ce acestea se succed. Conform spuselor lui Matthew Walker, director al Center for Human Sleep Science din cadrul Universității Berkely din California,  întreruperea somnului profund, îndeosebi a somnului non-REM, joacă un rol major în declinul facutăților mentale ce caracterizează boala Alzheimer. În timpului somnului non-REM se fixează informațiile proaspete în memoria pe termen lung.

                Tulburările de somn preced instalarea bolii Alzheimer cu câțiva ani, ceea ce sugerează că ea constituie un prim simptom al bolii sau chiar un factor contributiv. „Boala Alzheimer, afirmă Matthew Walker, este asociată cu acumularea unei proteine toxice, și anume beta-amiloid, sub forma unor plăci lipicioase la nivelul creierului. Plăcile amiloide sunt toxice pentru celulele cerebrale, împiedicându-le funcționarea și, în cele din urmă, anihilându-le. Ciudat este însă că, din motive încă necunoscute, proteinele amiloide atacă doar anumite zone ale creierului.” Cercetătorii au fost surpinși să constate că aceste plăci amiloide se localizează în mijlocul lobului frontal, exact în acea regiune cerebrală estențială în producerea somnului profund non-REM.

                Însă este realmente posibil ca lipsa somnului profund să declanșeze acumularea proteinei beta-amiloid în creier? Atunci cu toții suntem nevoiți să acceptăm crudul adevăr: lipsa somnului, noapte de noapte, an de an, sporește riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer. Interesant este că, în urma studiilor realizate de Maiken Nedergaard, în cadrul Universității Rochester din New York, în creier există o rețea de eliminare a deșeurilor cerebrale numită sistem glimfatic, alcătuită din celule gliale ce se poziționează în jurul neuronile ce generează impulsuri electrice. Acest sistem glimfatic este activ îndeosebi în timpul somnului profund non-REM. Este ca o puternică stație de purificare. Iar printre reziduurile toxice eliminate de sistemul glimfatic se numără chiar aceste proteine amiloide.

                Simplu spus, somnul este colacul nostru neurologic de salvare, sau mai bine zis, de „purificare”. Se impune însă o precizare: somnul insuficient este doar unul dintre factorii de risc asociați cu boala Alzheimer. Acesta nu reprezintă un remediu magic ce înlătură demența.

                Așadar, îmbunătățindu-ne obiceiurile de somn, vom putea „reduce” riscul dezvoltării bolii Alzheimer, sau cel puțin putem amâna apariția ei, în cazul în care suntem predispuși genetic. Pentru cei ce sunt sănătoși, aceasta înseamnă alocarea mai multor ore de somn, de preferat ar fi circa 8 ore de somn pe noapte.

                Dar ce se poate spune despre cei ce au probleme cu somnul, cei ce suferă de insomnii? Sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a ne îmbunătăți calitatea somnului. Un somn bun nu vine de la sine, ci este influenţat de mai mulţi factori. Iată câteva sugestii în acest sens!

                De pildă, mișcarea este foarte importantă. Exerciţiile fizice făcute dimineaţa sau după-amiaza pot accentua somnolenţa la ora culcării. Atenție însă la exercițiile făcute înainte de culcare; pot alunga somnul.

                În plus, e bine să ne educăm creierul să asocieze patul cu somnul. Prin urmare, e bine să ne întindem în pat numai atunci când vrem să ne culcăm. Dacă mâncăm, studiem, lucrăm, sau ne uităm la televizor stând în pat, adormim mai greu. În paranteză fie spus, nu ar fi recomandat ca telefonul mobil să fie pus la încărcat în dormitor.

                Nici mediul în care dormim nu este de neglijat. Temperatura trebuie să fie potrivită, dormitorul să fie întunecat şi liniştit. Este chiar indicat ca, înainte de culcare, să ne aerisim camera în care dormim. Salteaua şi pernele să fie curate și comode. Așternuturile curate, din bumbac, in sau alte materiale naturale, ne vor îmbia și ele cu siguranță la somn. Să ne păstrăm camera ordonată și pe cât posibil neaglomerată. Astfel, vom atrage somnul. Dar să nu zăbovim prea mult în pat a doua zi sau în week-end. Ne-am putea deregla programul de somn. Să nu uităm că sintagma „bune obiceiuri de somn” nu este întâmplătoare. Vorbim de un tipar, un mod de viață, astfel încât organismul nostru să se „obișnuiască” cu aceleași ore de somn, de culcare și de trezire.

               Pregătirea organismului pentru un somn odihnitor are legătură și cu alimentaţia. De preferat ar fi ca masa de seară să fie până în jurul orei 18. Mesele copioase luate seara târziu dăunează somnului. Cu cât mâncăm mai târziu, cu atât mai frugală trebuie să fie hrana din farfurie. Băuturile alcoolice afectează și ele calitatea somnului. Cafeaua, ceaiul, ciocolata şi băuturile pe bază de cola trebuie evitate seara.

               Acestea sunt doar câteva sugestii practice care ne pot ajuta să ne îmbunătățim somnul. Dacă ne confruntăm însă cu perioade lungi și severe de insomnii, este bine să nu amânăm lucrurile. Să mergem de urgență la medic. Insomnia cronică necesită atenția și ajutorul medicului specialist.

               Somnul nu trebuie să fie un lux. El este o necesitate. Este colacul nostru neurologic de salvare!

Articol realizat și redactat de Mihaela Balint.

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>