Dieta alcalină – calea spre sănătate și longevitate

Dieta alcalină – calea spre sănătate și longevitate

„Toată știința omenească nu are valoare decât dacă ne poate îndruma în purtarea noastră de zi cu zi.” – EPICUR

Societatea modernă se mândrește cu multe progrese tehnologice și inovații menite să ne îmbunătățească stilul de viață. Ne promite satisfacție personală, bucurii intelectuale, artistice, distracții și tot felul de bunuri materiale care să ne umple voidul material.

Totuși dovezile arată că se înregistrează o creștere alarmantă a numărului de persoane care suferă de depresie, de obezitate, de stres etc.

În ultimii ani, lumea pare să se întreacă în promovarea de diete care mai de care mai promițătoare în redarea frumuseții trupului, cu rezultate rapide, dacă se poate chiar peste noapte și fără niciun efort. Unele nu numai că nu sunt eficiente, dar sunt chiar periculoase, având efecte dăunătoare asupra organismului.

Natura nu dă greș!

Există în schimb și trendul întoarcerii la natură. Iar natura este în noi și nu trebuie să uităm că nu am fost creați să fim supraponderali, stresați ori triști. Natura iubește simplitatea. Cu toate astea, ea ne oferă o imensă varietate ce ne satisface atât mintea, cât și trupul. Mai mult, Natura nu dă niciodată greș. Așa că una dintre cele mai bune și mai eficiente alimentații ce asigură longevitatea organismului, ținând bolile la distanță, este alimentația alcalină, bazată în cea mai mare parte pe crudități (legume, fructe și semințe).

Conform unui studiu realizat în 2012, un pH echilibrat printr-o alimentație alcalină contribuie la reducerea morbidității și a mortalității generate de diverse afecțiuni cronice, precum hipertensiunea arterială, diabet, artrită, deficit de vitamina D și scăderea densității osoase, ca să menționăm doar câteva.

Cum funcționează dieta alcalină? Potrivit cercetărilor, o alimentație ce constă în alimente puternic alcalinizante — de pildă, legume proaspete, fructe și proteine din surse vegetală neprocesate — au drept rezultat un nivel al pH-ului mult mai alcalin. Iar aceasta contribuie la protejarea celulelor sănătoase și la echilibarea nivelului mineralelor esențiale.

O dietă alcalină previne, totodată, formarea plăcii de aterom în vasele sanguine, împiedică acumularea calciului în urină, formarea pietrelor la rinichi. În plus, întărește oasele, previne slăbirea mușchilor și spasmele musculare.

Dieta alcalină – ce este ea?

Dieta alcalină are menirea de a echilibra nivelul pH-ului din lichidele corpului, cu precădere al sângelui și al urinei. Prin urmare, alimentația alcalină ține în primul rând de supraviețiuirea corpului nostru, iar ca un efect pozitiv, are loc și pierderea în greutate.

Nivelul pH-ului este determinat parțial de densitatea mineralelor prezente în alimentele consumate. Deseori se spune că bolile și afecțiunile nu își pot face rădăcini într-un organism cu un pH echilibrat.

Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu faptul că viața umană necesită un pH al sângelui riguros controlat de  circa 7.35 – 7.45. După cum afirmă Forbe’s Magazine, „corpul nostru se va face luntre și punte ca să păstreze pH-ul la un nivel sigur. Dacă acesta scade la 6.9, intrăm în comă, iar la 6.8, murim (la fel se întâmplă și dacă acesta urcă la 7.8). Un pH în afara acestor valori este incompatibil cu viața”.

Nivelul pH-ului poate varia deci între 7.35 și 7.45, în funcție de momentul zilei, de alimentație, de ce ați consumat la ultima masă și de ultima „vizită” la baie.  Dacă vă confruntați cu un dezechilibru în ce privește electroliții și consumați frecvent prea multe alimente acide, nivelul pH-ului se poate modifica în așa măsură încât să conducă la o „acidoză” crescută.

Ce înseamnă „pH”?

Abrevierea „pH” înseamnă „potențialul hidrogenului”. Este o măsură a acidității sau alcalinității de la nivelul lichidelor sau țesuturilor corpului nostru.

Se măsoară pe o scară logaritmică de la 0 la 14. De la 0 la 7 avem mediu acid, de la 7 la 14 avem mediu alcalin. Deci cu cât o soluție e mai acidă, cu atât pH-ul este mai mic. Cu cât e mai alcalină, cu atât pH-ul e mai mare. Dar, fiind vorba de o scară logaritmică, fiecare treaptă este un multiplu/submultiplu de 10. Asta înseamnă că 6 din partea acidă este de 10 ori mai acid decât 7. Apoi 6, tot din partea acidă, este de 100 de ori mai acid decât 7 și tot așa. La fel și în partea alcalină, 8 este de 10 ori mai alcalin decât 7, iar 9, de 100 de ori mai alcalin decât 8 și tot așa.

Așadar, un pH în jurul valorii de 7 este considerat neutru, însă dat fiind că valoarea optimă pentru organism tinde să fie spre 7.4, se consideră că pH-ul cel mai sănătos pentru organismul uman este cel ușor alcalin.

Organismul nostru are și zone mai acide, cum e cea de la nivelul stomacului, considerată cea mai acidă. Însă chiar și o modificare aparent infimă a nivelului pH-ului poate genera probleme majore în cazul anumitor organisme.

Nivelul pH-ului are o importanță crucială și pentru plante, care cresc în pământ, ceea ce influențează major conținutul de minerale din alimentele pe care le consumăm. Mineralele din oceane, din sol și din organismul uman au un rol de tamponare, menținând astfel nivelul optim al pH-lui. Prin urmare, când aciditatea crește în organism, nivelul de minerale din corp scade.

Cele mai frecvente simptome/efecte ale acidozei

  • Extenuare sau oboseală cronică
  • Senzație de oboseală, energie scăzută
  • Unghii fragile și păr fragil
  • Densitate osoasă scăzută, osteoporoză
  • Respirație greoaie
  • Luare în greutate sau scădere în greutate
  • Probleme digestive
  • Artrită, diabet
  • Dureri de cap, acnee
  • Sistem imunitar slăbit
  • Infecții, alergii, candida
  • Probleme cardiace, cancer

Cum funcționează dieta alcalină

Iată câteva informații despre acidatea/alcalinitatea din alimentația umană, plus câteva foloase pe care le aduce dieta alcalină asupra sănătății:

Cercetătorii consideră că alimentația omului a suferit schimbări considerabile odată cu industrializarea masivă a hranei. De peste 200 de ani, hrana conține tot mai puțin potasiu, mangeziu și cloruri, și mult prea mult sodiu, comparativ cu alimentația din trecut.

În mod normal, rinichii mențin nivelul de electroliți (al calciului, magneziului, potasiului și sodiului). Când suntem expuși la substanțe prea acide, sau mai bine spus acidifiante, acești electroliți intervin pentru a combate aciditatea.

Potrivit cercetărilor, raportul potasiu-sodiu din alimentația oamenilor s-a modificat dramatic. Potasiul depășea sodiul cu 10:1. În prezent, acest raport a scăzut la 1:3.

Mulți copii și adulți au o alimentație foarte bogată în sodiu și foarte săracă în magneziu și potasiu, în antioxidanți, fibre și vitamine esențiale. Mai grav, alimentația tipică occidentală abundă în grăsimi procesate și zharuri simple.

Toate aceste schimbări din alimentația oamenilor au dus la acidoză metabolică sporită. Cu alte cuvinte, nivelul pH-ului în cazul multor persoane nu mai este nici pe departe optim. Iar mulți suferă de deficit de nutrienți, dar și de potasiu și magneziu.

Alți factori care influențează pH-ul

 În afară de procesele organismului în sine, există numeroși alți factori externi ce influențează pH-ul organismului. Dintre aceștia, factorul cu impactul cel mai mare este stresul. Când suntem stresați, se pune o mult mai mare presiune pe celulele organismului. Acestea devin mult mai active și astfel se produce tot mai mult acid.

Așa cum arată Dr. Theodore Baroody în cartea sa „Alkalize or Die”: „Orice factor de stres pe care mintea sau corpul îl interpretează și internalizează ca fiind prea greu de gestionat lasă în urmă un reziduu acid. Chiar și un factor blând de stres provoacă o reacție generatoare de acid parțială sau totală.” (Alkalize or Die, de Dr. Theodore A. Baroody, Jr. pagina 157.)

Alți factori care influențează pH-ul sângelui sunt substanțele toxice din mediul înconjurător, toxinele și metalele din alimente, lipsa somnului și bolile.

Dieta alcalină – foloase asupra sănătății

Așadar, de ce este o alimentație alcalină benefică?  Deoarece alimentele alcaline furnizează substanțe nutritive importante care ajută la oprirea semnelor accelerate ale îmbătrânirii și a pierderii treptate a funcțiilor celulare sau a funcțiilor organelor.

Dieta alcalină poat contribui deci la încetinirea degenerării țesuturilor și a masei osoase, care poate fi compromisă atunci când prea multă aciditate ne fură mineralele-cheie. Printre foloasele aduse de dieta alcalină se numără:

  • Un somn mai profund și mai odihnitor
  • Reducerea excesului de candida
  • Creșterea acuității mentale sau a vigilenței
  • Memorie și capacități cognitive îmbunătățite
  • Pierderea mai ușoară în greutate
  • Creșterea nivelului de energie
  • O sănătate mai bună a oaselor
  • Pierderea musculară redusă
  • Funcționarea corectă a celulelor
  • Țesuturi sănătoase
  • Atenuarea bolilor cronice
Protejează densitatea osoasă și masa musculară

O dietă alcalină poate susține sănătatea oaselor prin echilibrarea raportului de minerale importante pentru construirea oaselor și menținerea unei mase musculare sănătoase, inclusiv calciu, magneziu și fosfat.

Dieta poate contribui, de asemenea, la îmbunătățirea producției de hormoni de creștere și a absorbției vitaminei D, care, pe lăngă faptul că atenuează efectele multor boli cronice, are un rol protector asupra oaselor.

Scade riscul de hipertensiune și accident vascular cerebral

Unul dintre efectele anti-îmbătrânire ale unei diete alcaline este acela că scade inflamația și determină o creștere a producției de hormoni de creștere.

S-a demonstrat că acest lucru îmbunătățește sănătatea cardiovasculară și oferă protecție împotriva problemelor obișnuite, cum ar fi colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială, calculii renali, accident vascular cerebral și chiar pierderea memoriei.

Reduce durerea cronică și inflamația

Studiile au descoperit o legătură între o dietă alcalină și niveluri reduse de durere cronică. S-a constatat că acidoza cronică contribuie la durerile de spate, durerile de cap, spasmele musculare, simptomele menstruale, inflamația și durerile articulare.

Îmbunătățește sistemul imunitar și protejează împotriva cancerului

Atunci când celulele nu au suficiente minerale pentru a elimina în mod corespunzător reziduurile sau pentru a oxigena organismul, întregul corp suferă. Absorbția vitaminelor este compromisă de pierderea de minerale, în timp ce toxinele și agenții patogeni se acumulează în organism, slăbind sistemul imunitar.

Alcalinitatea poate ajuta la scăderea inflamației și a riscului de boli precum cancerul. În plus, o dietă alcalină s-a dovedit a fi mai benefică pentru unii agenți chimioterapeutici care necesită un pH mai mare pentru a funcționa corespunzător.

Ajută la menținerea unei greutăți normale

Deși această dietă nu vizează neapărat pierderea de grăsime, urmarea unui plan alimentar alcalin pentru slăbit poate contribui cu siguranță la protejarea împotriva obezității.

Limitarea consumului de alimente acidifiante și consumul mai multor alimente alcaline poate face mai ușoară pierderea în greutate datorită capacității dietei de a reduce nivelul de leptină și inflamația. Acest lucru influențează atât senzația de foame, cât și capacitatea organismului de a arde grăsimi.

Cele mai bune alimente alcaline

Deși nu trebuie să fii un vegetarian strict pentru a avea o dietă bogată în alimente alcaline, fructele și legumele proaspete favorizează cel mai mult alcalinitatea. 

Câteva dintre alegerile de top includ: ciuperci, citrice, curmale, stafide, spanac, grapefruit, roșii, avocado, ridiche neagră, iarbă de lucernă, iarbă de orz, castraveți, kale, iarbă de grâu, broccoli, oregano, usturoi, ghimbir, fasole verde, andive, varză, țelină, sfeclă roșie, pepene, smochine și banane coapte.

  • Crudități: Încercați în mod ideal să consumați o porție bună de crudități. Fructele și legumele negătite sunt biogene sau „dătătoare de viață”. Gătirea alimentelor epuizează mineralele alcalinizante. Așadar, creșteți aportul de alimente crude și încercați să consumați fructe și legume ca atare sau sub formă de sucuri ori gătite ușor la abur.
  • Legumele cu frunze verzi precum spanacul sau salata verde, legumele crucifere precum broccoli, varza.
  • Nuci și semințe precum nucă de cocos, migdale, chia, susan.
  • Dovleac, cartofi, cartofi dulci, sfeclă.
  • Ciuperci, muguri.
  • Ceapă, usturoi, praz și verdeață/condimente precum pătrunjel, ghimbir.
  • Proteine vegetale : fasole albă, fasole Lima, mazăre proaspătă și majoritatea leguminoaselor sunt alegeri bune.
  • Smoothiuri: Smoothiurile făcute din legume și pudre verzi sunt puternic alcalinizate și pline de clorofilă. (Clorofila este similară din punct de vedere structural cu sângele nostru și ajută la alcalinizarea sângelui.)
  • Iarbă de grâu și orz, alge precum Spirulina și Chlorella.
  • Cereale precum amarantul, meiul, hrișca și quinoa. 

Alimentele acide

Dacă doriți să urmați un plan alimentar alcalin, ar fi de dorit să evitați sau să consumați cât mai puține alimente acidifiante precum următoarele:

  • Alimentele bogate în sodiu: alimentele procesate conțin tone de clorură de sodiu (sare de masă) care contractă vasele de sânge și creează aciditate.
  • Mezeluri
  • Carne
  • Cereale procesate (cum ar fi fulgi de porumb)
  • Ouă
  • Băuturi cofeinizate și alcool
  • Ovăz și produse din grâu integral: Majoritatea cerealelor, integrale sau nu, creează aciditate în organism. 
  •  Lapte: Produsele lactate provoacă unele dintre cele mai ridicate rate de osteoporoză. Asta pentru că creează aciditate în organism! Când fluxul sanguin devine prea acid, va fura calciu (o substanță mai alcalină) din oase pentru a încerca să echilibreze nivelul pH-ului. Deci, cel mai bun mod de a preveni osteoporoza este să mănânci o mulțime de legume cu frunze verzi alcaline!
  • Paste, orez, pâine și produse din cereale ambalate

  Concluzii

  Deși pare o alimentație plictisitoare, cu siguranță nu este așa. Natura ne oferă o abundență de alimente care mai de care mai savuroase și mai sănătoase. Asta nu înseamnă că nu puteți savura grătărelul sau fripturica de pui, doar că în cantități mai mici. Ideal este să aducem cât mai multe alimente alcalinizante în meniul zilnic, menținându-le pe cele acidifiante într-un procent cât mai mic (80% alimente alcalinizante și 20% acidifiante, sau 75% – 25%).

 Curând vor apărea și rezultatele pozitive: un nivel mai mare de energie, o digestive mai bună, o atenuare a durerilor provocate de afecțiuni inflamatorii precum artrita, o putere mai mare de concentrare, o stare de spirit mai bună.

Plus! Să nu uităm de cele mai importante rezultate: O viață mai lungă, mai sănătoasă și mai activă. Unde mai pui că starea de bine se reflectă și în exterior. Nu degeaba se zice că frumusețea vine din interior! Și, așa cum bine a spus filozoful Epicur, ce folos mai mare are „știința omenească”, sau informația, decât acela de a ne „îndruma” să trăim mai bine și mai sănătoși?

 

Articol realizat și redactat de Mihaela Balint

 

Aflați mai multe din acest material video. Click aici.

Surse: https://www.forbes.com/sites/quora/2016/03/11/how-our-bodies-go-to-extraordinary-lengths-to-maintain-safe-ph-levels/?sh=932c5c470e54

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22139564/

„Alkalize or die: Superior health through proper alkaline-acid balance”, de Theodore A. Baroody.

Terapia culinară — hrană pentru minte și suflet!

Terapia culinară — hrană pentru minte și suflet!

Terapia culinară, noul trend dictat cumva și de pandemie, aduce foloase pe multiple planuri în viața noastră. Dacă unii se plâng de kilograme acumulate, alții pot spune cu mâna pe inimă că și-au descoperit o nouă vocație. Eu o numesc „pasiune”. Și, da, chiar e o terapie!

La sfârșitul unei zile obositoare și pline de activități, nimic nu mă relaxează mai mult ca gătitul. Și asta nu doar pentru răsplata gustului, cât pentru experiența minunată pe care mi-o oferă. Plăcerea de a simți parfumul legumelor proaspete, al fructelor savuroase este incomparabilă. (Evident că nu mă pot abține să nu arunc în gură și câte o boabă de strugure sau o felie de mango super copt.) Sunetul cuțitului când tai legumele pe tocător îmi liniștește mintea. Gătitul e „meditare cu promisiunea unei mese savuroase”, după cum se exprima un terapeut culinar.

Probabil ați constatat deja că gătitul majorității meselor acasă oferă o serie de avantaje pentru sănătate, mai ales în contextul pandemiei de Covid 19. Trebuie să menționăm aici și menținerea sub control a caloriilor și economisirea de bani. Dar, asta nu este totul.

Ce este „terapia culinară”?

Terapia culinară, sau terapia gătitului, este o modalitate de „a ne hrăni simultan mintea și inima”, cum e descrisă ea într-un articol al revistei Psychology Today.

Care sunt câteva dintre cele mai bune lucruri legate de terapia culinară ca formă de auto-îngrijire? Și nu ne referim doar la aspectul practic al economisirii banilor (spre deosebire de alte hobbyuri, care sunt chiar costisitoare), nici la bucuria imediată de a savura nemijlocit produsul finit alături de familie sau prieteni.

Terapia culinară a fost  definită de unii experți, precum Michael Kocet, profesor în cadrul Chicago School of Professional Psychology, ca fiind „tehnica terapeutică ce folosește artele, gătitul, gastronomia și relația personală, culturală și familială a unei persoane cu mâncarea pentru a aborda problemele emoționale și psihologice”.

Terapia culinară și sănătatea mintală

Prepararea hranei este o activitate pe care o puteți face acasă și care poate fi integrată în planurile de tratament de la clinicile de sănătate mintală și cabinetele terapeuților.

Gătitul și patiseria ca formă de eliberare de stres le sunt recomandate azi persoanelor care se confruntă cu afecțiuni precum depresia, anxietatea, stresul cronic, tulburări alimentare, ADHD și adicția. Însă, evident că toți putem benficia de foloasele terapiei culinare.

De ce gătitul este bun pentru sănătatea mintală? 

Conform unor studii recente asupra terapiei culinare, iată câteva dintre modalitățile prin care aceasta vă poate îmbunătăți starea de spirit și bunăstarea generală:

  • Necesită concentrare, deci poate acționa ca o distragere sănătoasă ce vă permite să vă deconectați.
  • Vă trezește simțurile, făcându-vă să trăiți momentul prezent, clipă cu clipă.
  • Vă poate ajuta să vă intrați în „flow”, deoarece gătitul este atât provocator, cât și plăcut în același timp.
  • Vă încurajează să învățați noi abilități și să vă îmbogățiți bagajul de cunoștințe.
  • Oferă o „evadare” din monotonia rutinei zilnice, deoarece putem găsi rețete noi la tot pasul.
  • Poate îmbunătăți calitatea vieții celor ce se confruntă cu problema dependenței de anumite substanțe și cu boli grave, precum cancerul.
  • Vă poate ajuta să fiți mai puțin îngrijorați, deprimați sau copleșiți, deoarece gătitul oferă un sentiment de împlinire și plăcere. În plus, este o modalitate de a practica recunoștința pentru hrana de care ne bucurăm și poate spori respectul de sine dacă ne facem timp să apreciem și să savurăm ceea ce am făcut.

Este gătitul creativ? Cu siguranță! Nu întâmplător este numit și „artă culinară”.

Atât patiseria, cât și gătitul ne oferă ocazii de a ne exprima prin ceva ce are și „substanță”. Iar faptul că poți mânca și împărtăși „opera ta de artă” cu cei dragi este deja un mare bonus!

Terapia culinară — alte foloase

Care sunt alte avantaje ale terapiei culinare ? Dacă aveți nevoie de încă un impuls pentru a petrece mai mult timp în bucătărie, iată alte câteva avantaje ale gătitului:

Avantajele fizice

În comparație cu hobby-urile sedentare, cum ar fi cititul, vizionarea la televizor sau lucrul la computer, gătitul și patiseria vă impune să vă ridicați în picioare, să procurați ingrediente, să amestecați, să tăiați și să faceți curățenie după aceea. S-ar putea să nu fie un antrenament intens, dar o sesiune de gătit este o modalitate de a face ceva distractiv, și în același timp activ. S-a demonstrat chiar că scade riscul de dizabilitate, de pierdere a independenței, precum și de malnutriție în rândul adulților vârstnici, deoarece necesită utilizarea simultană a multor deprinderi fizice și mentale.

Avantajele gătitului împreună ca familie

Cercetările arată că faptul de a explora rețete împreună cu familia/partenerul dumneavoastră, și de a găti masa ca o echipă poate fi, de fapt, un mod distractiv de a vă aduna laolaltă, și de a vă bucura de timpul petrecut împreună.

Economisirea de bani

 Gătitul cu produse locale de sezon este o altă soluție de economisire a banilor, deoarece nu numai că ingredientele sunt proaspete și au un gust excelent, dar pot fi și mai ieftine. O altă modalitate de a reduce costurile este aceea de a folosi ingredientele de care deja dispuneți într-un mod creativ.

Alimentația mai sănătoasă

 Multe studii arată că atunci când oamenii gătesc acasă, tind să consume mai puține calorii și să mănânce alimente de mai bună calitate. Dacă investiți timp și atenție în prepararea hranei, este mult mai probabil că o veți savura pe îndelete și în tihnă.

Susținerea sănătății cognitive generale

 Studiile au arătat că, atunci când adulții se concentrează pe consumul de alimente simple, antiinflamatoare, cum sunt verdețurile, fructele de pădure, nucile, semințele și peștele, au parte de multe foloase în ce pivește bunăstarea lor generală, printre care:

    • Stres oxidativ redus
    • Inflamație redusă
    • Protecție împotriva demenței, a declinului cognitiv și a bolii Alzheimer, a bolilor de inimă, a creșterii în greutate și a sindromului metabolic
    • Nivel optim al zahărului din sânge
    • Risc redus de obezitate
    • Mobilitate îmbunătățită și o calitate mai bună a vieții

Rețete sănătoase pentru minte

Alimentele dense în nutrienți susțin și sănătatea cognitivă/mentală, reducând chiar riscul de boli precum depresia și demența.

Care sunt tipurile de alimente care vă ajută să vă îngrijiți mintea? 

  • Legumele, în special legumele cu frunze, cum ar fi spanacul, varza kale etc.
  • Sunt incluse și toate celelalte legume proaspete, cum ar fi legumele crucifere precum broccoli, varza de Bruxelles, dar și ardei, roșii, morcovi, ciuperci, fasole verde etc.
  • Fructe proaspete, în special toate tipurile de fructe de pădure, inclusiv căpșuni, afine, zmeură, mure, cireșe, afine etc.
  • Nuci și semințe, cum ar fi nucile, migdalele, semințele de chia și semințele de in.
  • Leguminoasele, cum ar fi năutul, fasolea neagră, linte etc.
  • Cereale integrale, cum ar fi fulgi de ovăz, quinoa, orez brun, orz, farro, pâine 100% integrală din grâu etc.
  • Peștele, în special peștele gras de captură, cum ar fi somonul, sardinele, halibutul, păstrăvul, tonul și macroul, care sunt cele mai bune surse de grăsimi omega-3.
  • Carne slabă, precum cea de pasăre, în mod ideal, de la păsări crescute în aer liber.
  • Ulei de măsline, care să fie folosit ca „ulei principal de gătit” și pentru asezonat salate sau legume, etc.

Ai nevoie de mai multă inspirație?

 Te tentează folosirea de noi ingrediente și explorarea de noi rețete? Îți poți aproviziona bucătăria cu câteva dintre aceste ingrediente interesante:

  • Pudră de sfeclă roșie (excelentă în smoothiuri, sosuri, dressinguri pentru salată, etc)
  • Făină de manioc, sau cassava, făină de alune-tigru sau ciufă, făină de banane și de năut (încercați aceste tipuri de făină fără gluten, cu valoare nutritivă uimitoare, în prepararea produselor de patiserie, turte și multe altele)
  • Freekeh (o cereală antică ce înlocuiește cu succes hrișca, quinoa sau farro)
  • Kombu (un tip de algă utilizată în supe, tocănițe și salate)
  • Natto (asemănător cu miso, utilizat în special în preparatele japoneze)
  • Ciuperci medicinale (pot fi folosite pentru prepararea ceaiului sau prepararea supelor vegetale)

Deci, ce zici? Te apuci de gătit?

Privește-l ca pe o activitate distractivă și creativă, și nu ca pe o corvoadă. Încearcă rețete ușoare, care te atrag. Și nu fii prea sever cu tine însuți dacă improvizezi o rețetă și se termină într-un mare fiasco. Dacă ceva nu iese cum ai văzut la alți bucătari, o poți considera varianta ta reintrepretată. În fond, arta e ceva personal și aproape de sufletul fiecăruia. Așa că, lasă-te purtat de val!

 

Articol realizat și redactat de Mihaela Balint

 

Surse:

Home Page | The Chicago School of Professional Psychology

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5862744/

https://www.smithsonianmag.com/smart-news/feeling-down-scientists-say-cooking-and-baking-may-help-you-feel-better-180961223/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27522112/