Furuncul – apariție, recomandări și observații

   Furuncul

Apariție

     “Furuncul” este numele științific al buboiului. Furunculul este un nodul rotund, plin cu puroi, care apare pe piele ca rezultat al unei infecții cu bacteria Staphylococcus aureus (stafilococul auriu). Infecția incepe in porțiunea cea mai adâncă a foliculului firului de păr sau într-o glandă sebacee producătoare de grăsime și-și croiește drum la suprafață. Hrana săracă, bolile care slăbesc sistemul imunitar, diabetul zaharat, igiena defectuoasă si folosirea medicamentelor imunodepresive sunt cei mai obisnuiti factori care contribuie la aparitia unui furuncul.

furuncul

     Afectiunea este comună, în special printre copii si adolescenti. Furunculele apar adesea pe scalp, pe fese, pe față sau subrat. Sunt moi, roșii dureroase și apar dintr-odată. Simptomele sunt mâncărime, durere medie si umflătură localizată. In douăzeci si patru de ore, furunculul începe să se inrosească si să se umple de puroi. Apar febra si umflarea glandelor limfatice din apropierea furunculului.

     Furunculul este contagios. Puroiul care se scurge din furunculul ce se sparge poate contamina pielea din jur, ceea ce dă nastere altor furuncule sau poate intra în sânge si se poate răspândi si în alte zone ale corpului.

     Furunculoza este formată dintr-o îngrămădire de furuncule care apar când infectia se răspândeste si se formează alte furuncule. Furunculoza poate fi un semn al scăderii imunității.

     Fără tratament, furunculul se sparge, se scurge și se vindecă în 10-25 de zile. Cu tratament, simptomele sunt mai puțin severe și nu vor apărea noi furuncule.

     Fără alte indicații , următoarele doze recomandate sunt pentru cei peste optsprezece ani. Pentru copiii între 12 și 17 ani, reduceți doză la trei sferturi din cantitatea recomandată . Pentru copiii între 6 și 12 ani, folosiți jumătate din doză recomandată , iar pentru copiii sub șase ani, folosiți un sfert din cantitatea recomandată.

Recomandări

poza 2poza 1

 

Observații

  • Furunculele pot fi simptomatice semnâland o infecție mult mai serioasă în organism. Trebuie tratate mereu cu grijă. Mai ales dacă sunt însoțite de alte simptome, cum ar fi febra și scăderea poftei de mâncare.
  • Furunculele nu vor fi stoarse sau incizate înainte de vreme. In cazurile foarte grave, furunculele trebuie incizte de medic.
  • Medicul poate prescrie antibiotice pe cale orală. Aceste medicamente au efecte secundare . Este mai bine să nu fie folosite decât în cazul când celelalte metode au dat greș.
  • Zona din jurul furunculului care s-a spart (în special pe față) poate fi protejată cu o crema cu antibiotic recomandată de medic, care ajută la prevenirea complicațiilor, cum ar fi septicemia sau meningita.
  • Unguentele cu antibiotic fără rețetă nu sunt eficiente pentru furuncule și trebuie evitate.

Abces – Tipurile de abces, cauze ale aparitiei si recomandari

abces-hepaticCând puroiul se acumulează într-un ţesut, un organ sau o suprafaţă redusă din corp, se formează un abces. Abcesele pot fi localizate extern sau intern şi pot fi consecinţa unei leziuni sau a unei rezistenţe scăzute la infecţie. Un abces se poate forma în creier, plămâni, la dinţi, pe gingie, la subrat, in peretele abdominal, pe tractul intestinal, la ureche, amigdale, sinusuri, oase, sâni, rinichi, prostată, rect, scrot şi în aproape orice parte a corpului. Infectia este boala cea mai obişnuită a omului şi se poate datora bacteriilor, virusurilor, paraziţilor şi ciupercilor. Un furunculeste un abces extern (piele).

 

Recomandarea Tratamente Naturiste pentru detoxifiere (click aici)

 

Aria afectată poate începe să se inflameze, să ardă, să se înroşească şi să devină sensibilă. Persoana se simte obosită, lipsită de pofta de mancare, scade în greutate şi are când accese de febră, când frisoane. In cazurile grave, pot apărea bacteremia (infectarea sângelui) şi/ sau spargerea abcesului. Materia din interiorul abcesului este alcătuită din globule albe vii sau moarte, ţesuturi moarte, bacterii şi/sau toxinecare se răspândesc in organism.Un abces care apare dintr-odată (în câteva ore sau peste noapte) se numeşte acut. Dacă un abces rezistă câteva zile sau săptămâni, se spune despre el că este cronic.ABCES-06.02.2015

Abcesele cronice sunt mai rezistente la tratament, pentru că degradarea ţesuturilor este mai gravă şi/sau mai întinsă. Abcesul acut este mai puţin exrins şi, în general, răspunde la tratament în câteva zile. Când puroiul se acumulează într-un ţesut, un organ sau o suprafaţă redusă din corp, se formează un abces. Abcesele pot fi localizate extern sau intern şi pot fi consecinţa unei leziuni sau a unei rezistenţe scăzute la infecţie… Un abces se poate forma în creier, plămâni, la dinţi, pe gingie, la subrat, in peretele abdominal, pe tractul intestinal, la ureche, amigdale, sinusuri, oase, sâni, rinichi, prostată, rect, scrot şi în aproape orice parte a corpului. Infectia este boala cea mai obişnuită a omului şi se poate datora bacteriilor, virusurilor, paraziţilor şi ciupercilor. Un furuncul este un abces extern (piele).

 

 

Recomandarea Tratamente Naturiste pentru detoxifiere (click aici)

 

Aria afectată poate începe să se inflameze, să ardă, să se înroşească şi să devină sensibilă. Persoana se simte obosită, lipsită de pofta de mancare, scade în greutate şi are când accese de febră, când frisoane. In cazurile grave, pot apărea bacteremia (infectarea sângelui) şi/ sau spargerea abcesului. Materia din interiorul abcesului este alcătuită din globule albe vii sau moarte, ţesuturi moarte, bacterii şi/sau toxinecare se răspândhqdefaultesc in organism.

Un abces care apare dintr-odată (în câteva ore sau peste noapte) se numeşte acut. Dacă un abces rezistă câteva zile sau săptămâni, se spune despre el că este cronic.

Abcesele cronice sunt mai rezistente la tratament, pentru că degradarea ţesuturilor este mai gravă şi/sau mai întinsă. Abcesul acut este mai puţin extins şi, în general, răspunde la tratament în câteva zile.

Un abces, dacă este tratat, trebuie să înceapă să se vindece în câteva zile. De obicei, este complet vindecat într-o săptămână sau două. Dacă abcesul nu dă semne de vindecare în acest timp, poate fi vorba despre o problemă a sistemului imunitar. Complicatiile, deşi rare, pot include sângerarea sau revenirea abcesului.

Gingia inflamată, roşie şi sensibilă, poate însemna un abces dentar. Dintele afectat poate fi sensibil sau cade şi, adesea, este prezentă o durere surdă. Abcesul parodontal poate provoca o stare de rău genera fiind insotit de febră şi de inflamarea ganglionilor limfatici. Adesea, abcesele dentare cronice nu au simptome şi sunt mai greu de tratat decât abcesele acute, pentru că există de multă vreme şi e posibil să producă daune mai mari.

În principiu, un abces este semnul că, organismul încearcă să se cureţe singur de impurităţi. Acestea pot fi celule nehrănite, lipsite de nutrienti, cum ar fi sulful sau toxine care se acumulează din cauza unui defect al procesului normal de eliminare. O asemenea situaţie apare adesea dintr-o dietă săracă şi în cazul expunerii la mediu poluat, la substanţe chimice şi alte substanţe dăunătoare. Consumul alimentelor nesănătoase nu numai că încarcă sistemul cu alimente sărace în nutrienti, dar adesea împiedică resturile celulare să fie eliminate eficient, cauzând probleme cum sunt constipaţia şi funcţionarea deficitară a ficatului, splinei şi rinichilor. În afară de cazuri speciale, dozele recomandate aici sunt pentru adulti. Pentru copiii între doisprezece şi şaptesprezece ani, reduceti doza la trei sferturi din cantitatea recomandată. Pentru copiii între şase şi doisprezece ani, folosiţi jumatate din doza recomandată.

Recomandari:

20182344_994788277330146_584315762_o20148705_994788287330145_1073371479_o

Urmariti-ne pe: