Terapia culinară — hrană pentru minte și suflet!

Terapia culinară — hrană pentru minte și suflet!

Terapia culinară, noul trend dictat cumva și de pandemie, aduce foloase pe multiple planuri în viața noastră. Dacă unii se plâng de kilograme acumulate, alții pot spune cu mâna pe inimă că și-au descoperit o nouă vocație. Eu o numesc „pasiune”. Și, da, chiar e o terapie!

La sfârșitul unei zile obositoare și pline de activități, nimic nu mă relaxează mai mult ca gătitul. Și asta nu doar pentru răsplata gustului, cât pentru experiența minunată pe care mi-o oferă. Plăcerea de a simți parfumul legumelor proaspete, al fructelor savuroase este incomparabilă. (Evident că nu mă pot abține să nu arunc în gură și câte o boabă de strugure sau o felie de mango super copt.) Sunetul cuțitului când tai legumele pe tocător îmi liniștește mintea. Gătitul e „meditare cu promisiunea unei mese savuroase”, după cum se exprima un terapeut culinar.

Probabil ați constatat deja că gătitul majorității meselor acasă oferă o serie de avantaje pentru sănătate, mai ales în contextul pandemiei de Covid 19. Trebuie să menționăm aici și menținerea sub control a caloriilor și economisirea de bani. Dar, asta nu este totul.

Ce este „terapia culinară”?

Terapia culinară, sau terapia gătitului, este o modalitate de „a ne hrăni simultan mintea și inima”, cum e descrisă ea într-un articol al revistei Psychology Today.

Care sunt câteva dintre cele mai bune lucruri legate de terapia culinară ca formă de auto-îngrijire? Și nu ne referim doar la aspectul practic al economisirii banilor (spre deosebire de alte hobbyuri, care sunt chiar costisitoare), nici la bucuria imediată de a savura nemijlocit produsul finit alături de familie sau prieteni.

Terapia culinară a fost  definită de unii experți, precum Michael Kocet, profesor în cadrul Chicago School of Professional Psychology, ca fiind „tehnica terapeutică ce folosește artele, gătitul, gastronomia și relația personală, culturală și familială a unei persoane cu mâncarea pentru a aborda problemele emoționale și psihologice”.

Terapia culinară și sănătatea mintală

Prepararea hranei este o activitate pe care o puteți face acasă și care poate fi integrată în planurile de tratament de la clinicile de sănătate mintală și cabinetele terapeuților.

Gătitul și patiseria ca formă de eliberare de stres le sunt recomandate azi persoanelor care se confruntă cu afecțiuni precum depresia, anxietatea, stresul cronic, tulburări alimentare, ADHD și adicția. Însă, evident că toți putem benficia de foloasele terapiei culinare.

De ce gătitul este bun pentru sănătatea mintală? 

Conform unor studii recente asupra terapiei culinare, iată câteva dintre modalitățile prin care aceasta vă poate îmbunătăți starea de spirit și bunăstarea generală:

  • Necesită concentrare, deci poate acționa ca o distragere sănătoasă ce vă permite să vă deconectați.
  • Vă trezește simțurile, făcându-vă să trăiți momentul prezent, clipă cu clipă.
  • Vă poate ajuta să vă intrați în „flow”, deoarece gătitul este atât provocator, cât și plăcut în același timp.
  • Vă încurajează să învățați noi abilități și să vă îmbogățiți bagajul de cunoștințe.
  • Oferă o „evadare” din monotonia rutinei zilnice, deoarece putem găsi rețete noi la tot pasul.
  • Poate îmbunătăți calitatea vieții celor ce se confruntă cu problema dependenței de anumite substanțe și cu boli grave, precum cancerul.
  • Vă poate ajuta să fiți mai puțin îngrijorați, deprimați sau copleșiți, deoarece gătitul oferă un sentiment de împlinire și plăcere. În plus, este o modalitate de a practica recunoștința pentru hrana de care ne bucurăm și poate spori respectul de sine dacă ne facem timp să apreciem și să savurăm ceea ce am făcut.

Este gătitul creativ? Cu siguranță! Nu întâmplător este numit și „artă culinară”.

Atât patiseria, cât și gătitul ne oferă ocazii de a ne exprima prin ceva ce are și „substanță”. Iar faptul că poți mânca și împărtăși „opera ta de artă” cu cei dragi este deja un mare bonus!

Terapia culinară — alte foloase

Care sunt alte avantaje ale terapiei culinare ? Dacă aveți nevoie de încă un impuls pentru a petrece mai mult timp în bucătărie, iată alte câteva avantaje ale gătitului:

Avantajele fizice

În comparație cu hobby-urile sedentare, cum ar fi cititul, vizionarea la televizor sau lucrul la computer, gătitul și patiseria vă impune să vă ridicați în picioare, să procurați ingrediente, să amestecați, să tăiați și să faceți curățenie după aceea. S-ar putea să nu fie un antrenament intens, dar o sesiune de gătit este o modalitate de a face ceva distractiv, și în același timp activ. S-a demonstrat chiar că scade riscul de dizabilitate, de pierdere a independenței, precum și de malnutriție în rândul adulților vârstnici, deoarece necesită utilizarea simultană a multor deprinderi fizice și mentale.

Avantajele gătitului împreună ca familie

Cercetările arată că faptul de a explora rețete împreună cu familia/partenerul dumneavoastră, și de a găti masa ca o echipă poate fi, de fapt, un mod distractiv de a vă aduna laolaltă, și de a vă bucura de timpul petrecut împreună.

Economisirea de bani

 Gătitul cu produse locale de sezon este o altă soluție de economisire a banilor, deoarece nu numai că ingredientele sunt proaspete și au un gust excelent, dar pot fi și mai ieftine. O altă modalitate de a reduce costurile este aceea de a folosi ingredientele de care deja dispuneți într-un mod creativ.

Alimentația mai sănătoasă

 Multe studii arată că atunci când oamenii gătesc acasă, tind să consume mai puține calorii și să mănânce alimente de mai bună calitate. Dacă investiți timp și atenție în prepararea hranei, este mult mai probabil că o veți savura pe îndelete și în tihnă.

Susținerea sănătății cognitive generale

 Studiile au arătat că, atunci când adulții se concentrează pe consumul de alimente simple, antiinflamatoare, cum sunt verdețurile, fructele de pădure, nucile, semințele și peștele, au parte de multe foloase în ce pivește bunăstarea lor generală, printre care:

    • Stres oxidativ redus
    • Inflamație redusă
    • Protecție împotriva demenței, a declinului cognitiv și a bolii Alzheimer, a bolilor de inimă, a creșterii în greutate și a sindromului metabolic
    • Nivel optim al zahărului din sânge
    • Risc redus de obezitate
    • Mobilitate îmbunătățită și o calitate mai bună a vieții

Rețete sănătoase pentru minte

Alimentele dense în nutrienți susțin și sănătatea cognitivă/mentală, reducând chiar riscul de boli precum depresia și demența.

Care sunt tipurile de alimente care vă ajută să vă îngrijiți mintea? 

  • Legumele, în special legumele cu frunze, cum ar fi spanacul, varza kale etc.
  • Sunt incluse și toate celelalte legume proaspete, cum ar fi legumele crucifere precum broccoli, varza de Bruxelles, dar și ardei, roșii, morcovi, ciuperci, fasole verde etc.
  • Fructe proaspete, în special toate tipurile de fructe de pădure, inclusiv căpșuni, afine, zmeură, mure, cireșe, afine etc.
  • Nuci și semințe, cum ar fi nucile, migdalele, semințele de chia și semințele de in.
  • Leguminoasele, cum ar fi năutul, fasolea neagră, linte etc.
  • Cereale integrale, cum ar fi fulgi de ovăz, quinoa, orez brun, orz, farro, pâine 100% integrală din grâu etc.
  • Peștele, în special peștele gras de captură, cum ar fi somonul, sardinele, halibutul, păstrăvul, tonul și macroul, care sunt cele mai bune surse de grăsimi omega-3.
  • Carne slabă, precum cea de pasăre, în mod ideal, de la păsări crescute în aer liber.
  • Ulei de măsline, care să fie folosit ca „ulei principal de gătit” și pentru asezonat salate sau legume, etc.

Ai nevoie de mai multă inspirație?

 Te tentează folosirea de noi ingrediente și explorarea de noi rețete? Îți poți aproviziona bucătăria cu câteva dintre aceste ingrediente interesante:

  • Pudră de sfeclă roșie (excelentă în smoothiuri, sosuri, dressinguri pentru salată, etc)
  • Făină de manioc, sau cassava, făină de alune-tigru sau ciufă, făină de banane și de năut (încercați aceste tipuri de făină fără gluten, cu valoare nutritivă uimitoare, în prepararea produselor de patiserie, turte și multe altele)
  • Freekeh (o cereală antică ce înlocuiește cu succes hrișca, quinoa sau farro)
  • Kombu (un tip de algă utilizată în supe, tocănițe și salate)
  • Natto (asemănător cu miso, utilizat în special în preparatele japoneze)
  • Ciuperci medicinale (pot fi folosite pentru prepararea ceaiului sau prepararea supelor vegetale)

Deci, ce zici? Te apuci de gătit?

Privește-l ca pe o activitate distractivă și creativă, și nu ca pe o corvoadă. Încearcă rețete ușoare, care te atrag. Și nu fii prea sever cu tine însuți dacă improvizezi o rețetă și se termină într-un mare fiasco. Dacă ceva nu iese cum ai văzut la alți bucătari, o poți considera varianta ta reintrepretată. În fond, arta e ceva personal și aproape de sufletul fiecăruia. Așa că, lasă-te purtat de val!

 

Articol realizat și redactat de Mihaela Balint

 

Surse:

Home Page | The Chicago School of Professional Psychology

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5862744/

https://www.smithsonianmag.com/smart-news/feeling-down-scientists-say-cooking-and-baking-may-help-you-feel-better-180961223/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27522112/

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *